Sfântul Vasile cel Mare. Tradiții și superstiții în prima zi a anului

Azi, 1 ianuarie, Anul Nou începe cu sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanţi părinţi ai Bisericii Ortodoxe şi unul dintre cei mai mari teologi creştini, considerat „păzitor de duhuri rele”.

Cine este Sfântul Vasile

S-a născut în anul 330, în Capadocia, într-o familie numeroasă. A avut patru surori și patru frați. Cinci din cei nouă au devenit sfinți în calendarul Bisericii Ortodoxe, alături de părinții lor, Vasilie, Emilia și Macrina cea Bătrână, bunica Sfântului Vasile. Doi dintre frații săi au ajuns episcopi: Grigorie de Nyssa și Petru II de Sebaste, iar sora sa, Sfânta Macrina cea Tânără, a ajuns un model de viață ascetică.

Temelia educației sale este pusă de tatăl său, Vasile, profesor de retorică la Neocezareea în Pont, fiu al Sfintei Macrina cea Bătrână și elev al Sfântului Grigorie Făcătorul de Minuni. A studiat la Cezareea Capadociei, la Constantinopol și Atena, însușindu-și tot ceea ce era mai bun din cultura păgână. În anul 356 revine în țară și devine profesor de retorică.

Semnificația numelui Vasile

Numele Vasile, foarte răspândit în toata lumea creștină, provine din grecescul basileios, care la rândul lui stă în legatura cu basileos, „rege”, „împărat”, „bazileu”. Latinii l-au redat prin Basilius. La noi astăzi e curenta forma Vasile (la vechiul Vasilie pare să fi renunțat chiar și conservatoarea limbă bisericească), cu prescurtarea populară Sile. Feminine ca Vasila sau Vasilca se întâlnesc astăzi destul de rar, fiindu-le preferat mai grațiosul Vasilica. Diminutivele cele mai frecvente sunt Vasilica și Sică/Sica.

Tradiții și superstiții

În prima zi a noului an, se păstrează în unele zone obiceiul colindatului cu o căpățână de porc, împodobită cu panglici și mărgele, tradiție denumită „Colindul cu Vasilica” (Siva). După terminarea colindatului, ceata se strânge la o cârciumă pentru a chefui. Apoi, colindătorii se despart, dezgătind căpățâna și luându-și fiecare ce a pus, iar din ea fac un prânz, pentru ca obiceiul să fie închis pentru anul respectiv.

Foto: agrointel.ro

În tradiția populară se spune că aduce noroc dacă prima persoană care întră în casă de 1 ianuarie este bărbat. Se mai spune că, în ziua de Anul Nou, orice familie trebuie să fiarbă un cap de porc, pentru a avea un an bogat.

La țară există obiceiul dezlegării anului, când tinerii colindă prin sat și fac zgomote cu bice, buciume sau oale. Se spune că așa sunt alungate duhurile rele.

Tot la țară, fetele nemăritate obișnuiesc să construiască punți din două crenguțe de măr dulce, de care leagă busuioc, o pară de argint cu fir de ața roșu, un inel, o batistă și un șir de mărgele, pentru a vedea cum va fi alesul. Astfel, dacă puntea este plină de brumă, fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac.

Superstiții

În ziua de Sfantul Vasile se spune că e bine să se bea mult vin, pentru că atât cât vom bea, tot așa vom avea și sânge în obraji.
Conform tradiției populare, cum e ziua de Anul Nou, așa va fi tot anul: dacă ninge, va fi un an imbelșugat, iar daca e senin, oamenii vor fi sănătosi tot restul anului.

În ziua de Sfântului Vasile cel Mare e bine să verși vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Dacă în ziua de Sfântul Vasile, după ce te speli pe fața, te ștergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat și sănătos în tot anul.

Dacă dormi de Sfântul Vasile, riști să fii leneș tot anul.

La mulți ani tuturor celor ce poartă numele Sfântului Vasile cel Mare.

Vezi și Ajunul Anului Nou. Tradiții și obiceiuri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *