Prima zi din an.

Anul începe cu sărbătoarea Sfântului Vasile. Cu această ocazie, mulți români trimit urări de Sfântul Vasile și mesaje de La mulți ani celor dragi.

Numele acesta este foarte răspândit printre români.

Biserica Ortodoxa il sărbătorește pe Sfântul Vasile cel Mare atât la data de 1 ianuarie, cât și pe 30 ianuarie alături de Sfântul Ioan Gură de Aur și de Sfântul Grigore Teologul. Sfântul Vasile cel Mare s-a născut în 330 în Capadocia. Acesta s-a născut într-o familie numeroasă cu patru frați și patru surori. Din cei nouă frați, cinci au devenit sfinți ai Calendarului Ortodox, în care apar și părinții lor, Vasile, Emilia și Macrina cea Bătrână .

Sunt o serie de tradiții și obiceiuri transmise în popor în legătură cu această zi de sărbătoare. În ziua de Sfântul Vasile cel Mare este bine să verşi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Tradiţia populară mai spune că ai noroc dacă prima persoană care intră în casă de 1 ianuarie este bărbat.

Sorcova, legată de tradiția de Sfântul Vasile

În ziua de Anul Nou, copiii umblă cu sorcova din casă în casă, în special pe la cunoscuţi, urându-le viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, a început să fie realizată dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat și un colopoţel.

Copiii îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, apoi pornesc, câte doi-trei, să colinde vecinii. În timpul uratului, aceştia ating ritmic cu sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

Şi în ceea ce priveşte vremea, tradiţia populară are numeroase interpretări. Astfel, potrivit tradiţiilor, cum este ziua de Anul Nou aşa va fi tot anul: bun sau rău. De asemenea, credinţa populară spune că, dacă în ziua de Anul Nou e ger mare şi dacă pe zăpadă se văd multe steluţe, e semn că anul ce urmează va fi bun şi vor fi multe cununii. Dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul ce urmează va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi pe parcursul anului. Dacă noaptea de Anul Nou este „lină şi senină”, este un semn că noul an va fi unul bun.

Sursa: Mediafax

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *