Obiceiuri în Ajunul Anului Nou

AJUNUL ANULUI NOU. Pe 31 decembrie, în România, sătenii merg cu plugușorul din casă în casă pentru a ura lumea de Anul Nou.

Astăzi, în ajunul anului nou, se pregătesc bucate alese, băuturi pe măsura evenimentului care urmează, adică Revelionul, și se pun la punct detaliile prin care se trimit felicitări și urări.

În diferite zone ale țării, se practică jocuri cu măști (dansul mascaților) sau se cântă Sorcova, de unde vine și sorcovitul (agitarea unei baghete pentru urări), unde se urează ca anul care vine să fie mai bogat și mai norocos.

În Ajunul Anului Nou există obiceiul mersului cu Pluguşorul şi cu jocurile cu măşti: capra, ursul, căluţul şi cerbul. Primeşte aceşti colindători ca să ai noroc la bani şi să-ţi pui în aplicare proiectele. Legenda mai spune că prin formulele lor magice, dansul şi gesturile specifice, colindătorii îţi aduc sănătate şi belşug.

Obiceiul Pluguşorului mai este legat şi de speranţa fertilităţii, versurile sale prezentând practicile agricole şi urări de holde bogate. În schimbul acestor urări, copiii primesc daruri simbolice, colaci, fructe sau bani. Jocul caprei, cel al ursului, căluţii şi jocul cerbului şi-au pierdut astăzi din semnificaţiile iniţiale. Capra simboliza personificarea productivităţii/înmulţirii uşoare şi rapide în lumea animală şi a fertilităţii pământului. Ursul reprezenta animalul sacru la geto-daci, iar căluţii simbolizau protejarea gospodăriilor de spiritele rele. Cerbul era simbolul soarelui, întruchiparea purităţii şi a dreptăţii.

AJUNUL ANULUI NOU // SORCOVA

Sorcova, vesela,

Să trăiţi, să-mbătrâniţi:
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir!

Tare ca piatra,
Iute ca săgeata.
Tare ca fierul,
Iute ca oţelul.

La anul și la mulți ani

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *