24 ianuarie – Unirea Principatelor Române

Data de 24 ianuarie a rămas în istorie drept ziua în care s-a înfăptuit Mica Unire sau Unirea Principatelor Române, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

Unirea Principatelor Române, a fost primul pas important în formarea teritoriului României de azi, următorul eveniment având loc la 1 decembrie 1918, când a fost înfăptuită Marea Unire.

La 6 septembrie 2016, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege, care completează Codul muncii, prin care ziua de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată sărbătoare legală nelucrătoare, cu 209 voturi pentru, 2 abţineri şi patru voturi împotrivă.

Semnificația zilei de 24 ianuarie

În istoria României, ziua de 24 ianuarie, mai exact, unirea Principatelor are o însemnătate crucială. Început în anul 1848, procesul de unire a celor două principate s-a bazat pe apropierea puternică economică și culturală între cele două țări. Țara Românească s-a unit cu Moldova sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.

Mica Unire din 24 ianuarie 1859 a fost primul și cel mai important pas pe calea înfăptuirii statului unitar național, care a deschis calea spre Marea Unire sărbătorită pe 1 decembrie 1918.

Alexandru Ioan Cuza a înfăptuit Mica Unire

Alexandru Ioan Cuza, fost colonel moldav, a fost ales domnitor al ambelor principate, pe data de 5 ianuarie 1859 în Moldova, iar pe data de 24 ianuarie 1858 în Țara Românească. Faptul împlinit pe data de 24 ianuarie a fost considerat o încălcare a Convenției de la Paris, de Poarta Otomană și Austria, însă, conform textului Convenției din 1858, nu se stipula ca domnii aleși pentru cele două Principate să fie persoane diferite.

În anul 1862, cu ajutorul unioniștilor din ambele țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Guvernul și Parlamentul și a realizat unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în anul 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Pe data de 1 iulie 1866, prin Constituția adoptată, Principatele Unite încep să se numească în mod oficial România, iar la data de 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România, fapt ce a creat actualul stat.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă, între anii 1859 și 1866, a fost perioada optimă în care România s-a dezvoltat. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României și primului guvern unitar, dar și prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, secularizarea averilor mănăstirești, reforma electorală, reforma învățământului, etc.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta celor două principate, Moldova și Țara Românească, era în mâinile Rusiei și Imperiului Otoman, care se opuneau unirii. Însă, situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, atunci când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandiei, Imperiului Francez, Regatului Sardiniei și Imperiului Otoman.

După tratatul de Pace de la Paris s-au luat decizii importante, care privesc și Principatele Moldovei și Țării Românești. În urma discuțiilor despre unirea celor două principate, Marile Puteri acordă, în 1857, dreptul organizării adunării AD-hoc, pentru a se discuta despre alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, ce urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

foto: adevarul.ro

Tradiții și obiceiuri de Mica Unire

În majoritatea localităților din țară, oamenii reînvie tradițiile și vechile obiceiuri an de an, tocmai pentru a sărbători Mica Unire. Printre cele mai cunoscute obiceiuri, amintim:

● În deschiderea mai multor evenimente organizate în ziua de 24 ianuarie se cântă imnul național;

● Oamenii de la sate se îmbracă în costume populare, se plimbă pe ulițele din sat cu torțe în mâini, iar mai târziu se prind într-o horă mare, chiar în mijlocul satului;

● La bisericile din sate și orașe, oamenii îi comemorează pe cei cărora le datorăm unire.

Așadar, pe 24 ianuarie celebrăm Mica Unire, ziua Unirii Principatelor Române. Țara Românească s-a unit cu Moldova sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.

Sursa: agerpres.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *