Audio – Evaziune fiscală în floare la Târgul de Crăciun din Piatra Neamț

Începând din data de 17 decembrie, Târgul de Crăciun din Piatra Neamț organizat de Conslilul Județean Neamț și-a deschis porțile pe platoul Curții Domnești.

Este al doilea an în care semnalăm această neregulă! După o vizită prin târg am observat că unii comercianți nu aveau case de marcat la tarabă, sub tarabă, ascunse pe undeva sau cel puțin vre-un afiș după cum suntem obișnuiți „Vă rugăm solicitați bonul fiscal.”.

La târgurile organizate de Consiliul Județean Neamț, casele de marcat sunt semi-existente, acest lucru s-a întâmplat după cum am spus anterior și anul trecut, la Târgul de Crăciun, dar și la Târgul de Sfânta Mărie Mare. 

Consilul Județean Neamț încurajează evaziunea fiscală?

Este o întrebare firească. Poate totuși Consiliul Județean Neamț nu are cunoștință de astfel de practici, dar oare nu îi verifică nimeni la actele necesare și conditțiile pentru a fi la tarabă în piață?

În această perioadă comercianții își freacă mâinile când se gândesc la profitul pe care îl vor scoate în urma vânzării produselor fără bon fiscal.

Vinderea produselor fără bon fiscal este ILEGALĂ, iar comercianții știu asta, însă nu vor să dea TVA-ul statului așa că aleg să își vândă marfa la negru. Ceea ce se acceptă tacit și din partea organizatorilor, altfel nimeni nu s-ar mai înghesui să prindă tarabă/căsuță pentru târgurile astea.

Mai bine statul, ar face mai multe măsuri pentru stimularea tinerilor producători/comercianți pentru a îi promova și pentru a le oferi beneficii atunci când respectă practicile de piață și astfel nu s-ar mai încuraja vânzarea la negru.

Preț după „față”

Pentru a vă dovedi această practică, am mers prin târg la diverși comercianți și am cumpărat anumite produse pentru a solicita în urma actului de vânzare și bonul fiscal.

În seara de 25 decembrie, în jurul orei 19:00, când erau peste 100 de persoane la târg, am mers la un comerciant pentru a cumpăra un produs, comerciantul respetic nu cunoștea prețul, și nici nu era afișat, motiv pentru care a sunat pe cineva pentru a îi spune cât este prețul. Hilar, nu?

Produsul respectiv putea să coste 10, 20, 50, 100 lei și noi să îi fi plătit mai mult sau mai puțin, nu?

“Unde-i lege, nu-i tocmeală”, dar pentru că legea nu e respectată și suntem la un târg de provincie, tocmeala e la ea acasă.

Multe din produsele afișate nu aveau preț, strategie pentru stimularea cumpărătorului de a intra in discuție cu vânzătorul, tocmai pentru TOCMEALĂ.

În înregistrarea de mai jos puteți asculta toată conversația cu acest client.

Am închis casa de marcat

După primul comerciant testat, am întrebat de bonul fiscal, având în vedere că nu se respecta nicio lege. După ce am întrebat de bonul fiscal, comerciantul ne-a răspuns că a închis casa de marcat. Și nu eram la sfârșitul programului….

Ne întrebăm, oare câte produse a vândut acel comerciant după ce „s-a închis casa de marcat” ?

Din 3 comercianți, 2 nu dau bon fiscal

Am realizat un studiu de câteva ore, o observație pertinentă pe vânzători și consumatori și am ajuns la concluzia că din 3 comercianți deranjați, 2 nu oferă bon fiscal.

După ce am primit, la o tarabă un bon, am analizat bonul fiscal. Ce am observat?

Bonul fiscal avea  numărul 000009. Înainte ca noi să cumpărăm au fost 2-3 clienți care au cumpărat produse de la acel comerciant și nu au primit bon fiscal (Vă reamintim că: orice client este obligat să ceară bonul fiscal dacă acesta nu îl primește).

Majoritatea celor care au casă de marcat, o țin doar de formă, sunt o formă de acoperire atunci când le sunt solicitate bonuri fiscale.

Ce înseamnă asta? Că aceste târguri sunt prilej de evaziune fiscală și devin afaceri profitabile. Ce e mai rău, că se încurajează această practică chiar de către organizatori, instiuții publice!

Un alt comerciant, de la care am solicitat bonul fiscal, aproape că nu a vrut să mai vândă produsul, după ce am întrebat, în mod repetat, de bonul fiscal.

 

Reamintim

Cine e scutit de emiterea bonului fiscal ?

Mai exact, conform OUG nr. 28/1999,  nu sunt obligați să utilizeze case de marcat și implicit nu trebuie să emită bon fiscal cei care efectuează încasări din următoarele activități:

  • comertul ocazional cu produse agricole din productie proprie efectuat de catre producatorii agricoli individuali, autorizati in conditiile legii, in piete, targuri, oboare sau in alte locuri publice autorizate;
  • vanzarea de ziare si reviste prin distribuitori specializati;
  • transportul public de calatori in interiorul unei localitati pe baza de bilete sau abonamente tiparite conform legii, precum si cu metroul;
  • activitatile pentru care incasarile se realizeaza pe baza de bonuri cu valoare fixa tiparite conform legii – bilete de acces la spectacole, muzee, expozitii, targuri si oboare, gradini zoologice si gradini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc si altele similare;
  • activitatile de asigurari si ale caselor de pensii, precum si activitatile de intermedieri financiare, inclusiv activitatile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activitatile de schimb valutar cu numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decat operatiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta institutiilor de credit, apartinand acestor institutii;
  • activitatile desfasurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implica crearea unei societati comerciale;
  • vanzarea obiectelor de cult si serviciile religioase prestate de institutiile de cult;
  • comertul cu amanuntul prin comis-voiajori, precum si prin corespondenta, cu exceptia livrarilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine si unitatile de alimentatie publica, pe baza de comanda;
  • serviciile de instalatii, reparatii si intretinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
  • vanzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de catre agentiile de turism, definite potrivit legii;
  • incasarea la domiciliul clientului a contravalorii energiei electrice si termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobila, de posta si curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet;
  • efectuarea lucrarilor de constructii, reparatii, amenajari si intretinere de locuinte;
  • serviciile de transport feroviar public de calatori in trafic intern si international, prestate de societati comerciale persoane juridice romane, pe baza de bilete sau abonamente tiparite conform legii;
  • activitatile de jocuri de noroc desfasurate cu mijloace tehnice de joc ce functioneaza pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  • serviciile de parcari auto a caror contravaloare se incaseaza prin automate ce functioneaza pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  • livrarile de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce functioneaza pe baza de acceptatoare de bancnote sau monede si contin un sistem de contorizare electronic si/sau mecanic, ca parte integrata constructiva din automat, care sa permita inregistrarea, evidentierea si controlul sumelor incasate, cu exceptia livrarilor de produse energetice, astfel cum sunt definite in titlul VII din Codul fiscal;
  • comertul de tip cash and carry desfasurat de comerciantii care vand marfuri prin sistemul de autoservire catre persoane fizice inregistrate in baza de date a vanzatorului, in scopul utilizarii acestora ca produse consumabile.

Instagram InfoNeamț

Pe InfoNeamt.Ro poți publica comunicate de presă, articole și advertoriale cu un link direct către compania ta, astfel poți informa urmăritorii și viitorii clienți despre tot ce este nou în afacere sau în cadrul organizației pe care o reprezentați. Contactați-ne: infodinneamt@gmail.com